Caini de rasa : alimentatie, intretinere, dresaj

Munca de dresaj cu un caine Samoyed nu este deloc usoara. Fiind un animal inteligent si oportunist, acest caine isi va face rapid o viziune asupra mediului in care traieste si se va orienta spre calea cea mai simpla si eficienta de a obtine ceea ce-l multumeste. Deci cu siguranta veti avea parte de numeroase surprize cand il veti angrena in exercitii de dresaj. Samoyed-ul stapaneste la perfectie arta falsei ignorante (denumita si „surzenie autoindusa”), mai ales cand este pus sa faca ceva ce nu-i convine. Unii proprietari de Samoyed, lipsiti de experienta in lucrul cu astfel de caini, au avansat chiar ideea ca acest caine este „prost”. Dar lucrurile nu sunt nici pe departe atat de simple. Expertii au decis: Samoyed este un caine inteligent, cu multe resurse, doar ca este mai greu de gasit calea prin care acestea pot fi puse in valoare. Daca vreti sa ii impuneti anumite reguli de comportament asigurati-va ca le respectati de fiecare data cand intra in discutie. Nu creati cainelui impresia ca regulile care se aplica in noul lui camin sunt flexibile, caci nu veti obtine raspunsuri bune din partea lui. De exemplu, daca nu doriti ca un caine Samoyed adult sa aiba acces in anumite zone ale casei, interziceti ferm aceasta inca de pe vremea cand este un catel si mentineti regula activa de fiecare data cand il vedeti tentat sa o incalce.

Samoyed, ca orice caine de sanie (caine nordic) are un puternic instinct de haita. Folositi aceasta trasatura in folosul vostru. Astfel, cautati sa il inscrieti la scoli de dresaj pentru caini juniori, acele programe conduse de profesionisti in care sunt initiati in dresaj cateii cu varste intre 4 luni si 1 an. Husky invata foarte bine in comunitate, este un caine care se adapteaza minunat in grup, alaturi de alti caini, isi gaseste rapid locul si interactioneaza bine. Acest paradox poate fi intalnit in cazul oricarui caine de sanie, fie el Husky, Siberian sau Malamut. In grup, cainele isi va cauta o pozitie ierarhica si va coopera disciplinat si plin de ravna la efortul comun in care grupul se angreneaza. Actionand individual isi va proiecta doar propriile obiective si va cauta sa isi mentina independenta deciziilor. Alaturi de alti catei isi va consuma mai bine energia nativa. Fiti atent sa va arogati si sa pastrati pozitia de „caine alfa” (altfel spus sa intrati in rolul „sefului de atelaj”) in relatia cu micul vostru catel, este foarte important acest lucru. Daca va va percepe ca atare, va fi mult mult mai usor sa va impuneti si sa il invatati elemente de dresaj mai tarziu.
In jurul varstei de un an se poate debuta cu programul de exercitii pentru dresaj de obedienta. Trebuie spus ca acesti caini ating maturitatea in jurul varstei de 18 luni. Daca veti utiliza serviciile unui specialist si veti inscrie tanarul catel la o scoala de dresaj, veti avea deopotriva un avantaj si un dezavantaj. Avantajul consta in inteligenta si capacitatea mare de invatare a acestei rase. Cainele se va comporta bine la dresaj si va acumula punct importante destul de usor. Dar, asa cum multi stapani de caini Samoyed au reclamat, situatia se schimba radical acasa, in sensul ca acelasi „student fruntas” de la clasa de dresaj va fi „surd” si necooperant acasa.


Explicatia isi are punctul de sprijin in aceeasi inteligenta nativa a acestor caini nordici. Samoyed sunt indeajuns de inteligenti pentru a diferentia situatiile in favoarea lor. Vor invata repede ca este in avantajul lor sa se remarce pozitiv la cursurile de dresaj pentru a primi recompense si a lucra mai putin, dar se vor baza acasa pe afectiunea membrilor familiei stiind ca omisiunile si greselile le vor fi, in final, iertate. Solutia este sa participati si voi la exercitii si sa observati atitudinea instructorului. Fermitatea si constanta de care acesta da dovada in lucrul cu „elevii” sai reprezinta elemente pe care trebuie sa vi le insusiti la randul vostru. O alta posibila rezolvare este sa va documentati din manuale si publicatii despre regulile de lucru in dresajul canin (sursele sunt accesibile) si sa va ocupati personal de educatia animalului vostru de companie. Poate fi mai dificil, dar la final cainele va sti cine este „la comanda”.

Este foarte important sa tineti cont de un aspect particular: Samoyed sunt caini de lucru. Acesti caini au fost selectati si crescuti pentru si numai pentru aceasta. De aceea el pune foarte mare pret pe momentele in care nu este angrenat intr-o activitate, pentru ca in lumea inghetata din care provine acestea erau foarte rare. Nativii triburilor care l-au domesticit si inmultit erau mereu angrenati intr-o lupta dirza pentru supravietuire. Multe dintre sarcinile lor in acest sens le imparteau cu acesti caini frumosi si rezistenti. Samoyed-ul mana turmele de elani, le pazea impotriva atacurilor lupilor, vana alaturi de stapan, ii cara materialele incarcate in sanii etc. Dincolo de limitele unei activitati bine definite, in care sa-si dea masura fortei si rezistentei sale si in afara unei haite de care sa apartina, acest caine isi releva spiritul independent si cauta sa-si largeasca orizontul pe cont propriu.
In concluzie, Samoyed-ul nu este genul de caine care sa fie ignorat in privinta miscarii, pe de-o parte, si nu poate fi lasat in teren liber nesupravegheat, oricat de lunga a fost convietuirea voastra comuna. Acest caine are nevoie de un program bogat in exercitii si activitati, dar lesa trebuie folosita in majoritatea timpului in teren deschis. Puteti renunta la aceasta dar in spatii limitate, la o distanta potrivita pentru reactie eficienta si in teren ingradit, ori foarte bine cunoscut. In rest, efectuati plimbari antrenante in lesa, drumetii lungi si provocatoare si, mai ales iarna, cooptati-l in „meseria lui de baza”: tractarea saniei. Alergarea este vitala pentru Samoyed, sunt facuti pentru asa ceva, si sunt capabili sa acopere distante impresionante cu minim de efort. Daca in cazul cainilor Malamut viteza reprezinta argumentul de baza, Samoyed este campion la probele de anduranta. Pentru acei care considera prea cruda si restrictiva pastrarea in lesa a cainelui si angrenarea sa in activitati consumatoare de efort consistent, concluzia este clara: nu sunt stapanii potriviti pentru un caine Samoyed.

POZE cu Caini Samoyed

Samoyed este un caine nordic, de talie medie. Folosit de triburile din extremul nord siberian ca si caine de sanie, paznic si conducator al turmelor de reni si ocazional chiar ca si caine de vanatoare, a ramas un ajutor pretios pentru oamenii care au gasit calea de a supravietui intr-un climat foarte aspru, plin de provocari. Dupa ce a completat un stagiu foarte onorant in caravanele expeditionare ale exploratorilor porniti sa cucereasca cei doi poli ai Pamantului, Samoyed-ul a inceput sa fie cunoscut si apreciat in toata lumea. Curand, rolul sau de animal de companie a inceput sa fie din ce in ce mai agreat si tot mai multi oameni s-au indragostit de cainele voinic, vesel, inteligent si sociabil venit din tinuturile de dincolo de tundra.

Astazi, aceasta rasa isi gaseste repere privind traiul, hrana si intretinerea zilnica printre reperele traditionale, devenite standarde pentru majoritatea raselor canine. Silueta sa devine tot mai familiara pe proprietati raspandite in intreaga lume, mai ales in emisfera nordica. Dar sa nu uitam ca, undeva in imensul spatiu inghetat si ostil al nordului siberian, cainele Samoyed inca indeplineste rolul lui esential de animal domestic dedicat omului si implicat in actiunile acestuia, ramane caine de sanie, caine de vanatoare si caine de turma, asa cum a fost si cu 3 milenii in urma.
A va procura un catel Samoyed de rasa nu reprezinta un lucru chiar atat de usor. Desi se bucura de o popularitate apreciabila, cainii nordici sunt, inca, destul de greu de procurat. Fara indoiala, cea mai buna sursa ramane Rusia, tara cu o pleiada de crescatori de elita avand vasta experienta in ceea ce priveste aceasta rasa, si nu numai. Cu foarte putine exceptii, exemplarele provenite din filiera ruseasca oficiala, din canise cu prestigiu, se dovedesc de calitate si au sanse foarte mari sa devina caini minunati pentru cei care au sansa sa si-i procure. In momentul in care ati identificat o canisa de calitate, cu referinte solide si surse de completare a lotului canin de la cei mai buni furnizori in domeniu, trebuie sa discutati foarte atent cu crescatorul despre hrana catelului pe care ati decis sa il achizitionati.


Este foarte important sa observati comportamentul catelului in cadrul canisei si daca acesta este vioi, plin de energie si in foarte buna forma fizica (aspect ce trebuie sustinut si de carnetul de sanatate intocmit cu minutiozitate de crescator), primul lucru pe care trebuie sa il aflati este ce dieta i se administreaza micului catel. Fiecare crescator are micile lui secrete, dar multe dintre ele pot fi aflate cu atitudinea potrivita. Tineti cont de sfaturile primite de la acest specialist, el este cel care a observat puiul de la primele ore de viata si a coordonat atent hranirea lui. Adesea chiar voi aveti propriile idei privind hrana corecta ce trebuie acordata unui caine, bazandu-va pe experienta cresterii altor caini.

Dar trebuie sa stiti ca orice caine are propriul sau metabolism, propriile sale preferinte si propriul sau background genetic, iar cand vine vorba de hranire acesti factori trebuie atent pusi in balanta. Un crescator de calitate va fi in masura sa va atentioneze asupra unor probleme manifestate de parintii catelului si care se pot manifesta si la acesta in anumite conditii. Retineti toate sfaturile si indicatiile si, odata ajunsi acasa, timp de cel putin 2 saptamani, acordati micului catel aceeasi dieta cu care a fost obisnuit. Oricum plecarea din canisa si parasirea cuibului reprezinta o experienta traumatizanta pentru micut, nu faceti greseala sa o amplificati schimband radical tipul de hrana, cantitatile acordate sau orarul hranirii. In timp, pe masura ce faceti ca acomodarea catelului la noul camin sa se produca lin si in conditii cat mai bune, sfatuiti-va cu un medic veterinar vizavi de specificul dietei pe care urmeaza sa o acordati in continuare. Inlocuirea hranei trebuie sa se faca treptat, in cantitati mici adaugate la hrana cu care cainele deja este obisnuit. Observati reactia animalului si actionati atunci cand intervin probleme de sanatate ca mancarimi, iritatii, caderea parului, scaun moale sau constipatie. In principiu, adaptarea cainilor Samoyed la hrana uscata s-a efectuat complet, ei acceptand-o in nota obisnuita pentru orice rasa de caini. Fie ca alegeti hrana uscata, ori mixtura de hrana uscata cu hrana umeda, este la alegerea voastra. Bineinteles, cainii Samoyed vor fi foarte fericiti sa primeasca hrana pregatita in casa, dar este discutabil in ce masura aveti la dispozitie timpul necesar pentru a o prepara.

Adaptarea hranei la etapa de viata parcursa reprezinta un alt element foarte important. Unii proprietari de caini Samoyed prefera sa foloseasca o perioada mai indelungata hrana cu formula pentru juniori, pe principiul ca aceasta este foarte bogata in elemente nutritive care sustin un ritm de dezvoltare inalt. Tineti cont insa de parerea unor specialisti care sustin ca o astfel de mentalitate favorizeaza displazia de sold sau cot, boli specifice rasei. Intotdeauna ajustati nivelul hranirii cu ritmul de activitate real desfasurat de cainele vostru. Daca aveti un Samoyed care se zbenguie voios prin curte si se angreneaza des in jocurile copiilor nu inseamna neaparat ca nivelul sau de activitate este ridicat si se cere un aport de hrana sporit. Samoyed-ul este un caine care are nevoie de efort fizic sustinut cum ar fi alergari pe distante medii si lungi alaturi de bicicleta, tractarea saniei sau a unui carut ajustat dimensiunilor sale, plimbari lungi prin teren accidentat combinate cu sesiuni de exercitii de dresaj de agilitate etc. Daca frumosul vostru caine Samoyed desfasoara acest tip de activitati, atunci suplimentele alimentare sau o formula tip „Science Diet Performance” se justifica intr-adevar. Nu uitati ca in tinuturile de bastina sarcinile de lucru ale acestor caini nu erau nici usoare, nici putine.
In ceea ce priveste ingredientele care formeaza hrana uscata, la fel ca in cazul majoritatii raselor canine, carnea trebuie sa reprezinte elementul central, cu cea mai mare pondere. Samoyed-ul este si un mare amator de carne de peste si prezenta acestui aliment in dieta sa ca supliment (sau recompensa) reprezinta un element benefic.

POZE cu Caini Samoyed

Scurta istorie a rasei

Cainii din rasa Samoyed fac parte din bogata familie a cainilor Spitz, asa numitii „caini primitivi”. Sunt originari din nord-estul Rusiei, mai exact din vastul si inghetatul teritoriu al Siberiei. Nativii din tribul Samoyede care foloseau acesti caini pentru a tine sub control turmele de reni, la tractarea saniilor si la vanatoare, ii numeau Bjelkier (insemnand, cu aproximatie, „albiciosii”). Acesti caini au fost domesticiti si proliferati cu cel putin 3000 de ani in urma, fiind una din cele mai vechi si mai pure rase canine cunoscute in prezent, alaturi de alti caini nordici, cum ar fi Husky, Malamut sau de „chinezul” Chow Chow – ca sa dam cateva exemple.

In total specialistii au identificat pana in prezent 14 rase canine cu descendenta foarte veche, pura, de peste 2500 de ani, iar Samoyed este un membru proeminent al acestui „club select”. Populatiile nordice pretuiau foarte mult acest caine de sanie si ii dadeau si „utilitati casnice”. Astfel, parul lor era colectat dupa naparlire si folosit la tors, realizandu-se haine calduroase si erau folositi in adaposturile familiale, dormind alaturi de oameni, pentru a-i incalzi cu trupul lor. Au fost intotdeauna apreciati pentru puterea fizica deosebita, dublata de o rezistenta impresionanta la efort sustinut, pe durate lungi. Primii exploratori ai nordului si sudului inghetat au mizat pe calitatile deosebite ale acestui caine de sanie siberian. In anul 1800, exploratorul Robert Scott a importat in Anglia primele exemplare, contribuind la popularizarea rasei. Cunoscuti sub numele de Bjelkier, au participat alaturi de Fridtjof Nansen la expeditii spre Polul Nord (cainii Kaifas & Suggen, sefi de atelaj, 1893-1896) si de Roald Amundsen in expeditia care a atins Polul Sud (cainele Etah, sef de atelaj, 1910-1912). Primul caine din rasa Samoyed a fost adus in SUA in anul 1906, de catre negustorii de blanuri. In anul 1900 rasa a primit numele Samoyede, dupa tribul in care s-a dezvoltat, denumire adoptata in intreaga lume cu exceptia Rusiei, unde s-a pastrat denumirea Bjelkier. In anul 1923 se renunta oficial la „e-ul” din finalul numelui si rasa este recunoscuta de English Kennel Club in categoria cainilor nordici, cu denumirea Samoyed. AKC accepta modificarea si recunoaste la randul sau rasa, in mod oficial, in anul 1947, pe care o incadreaza in categoria cainilor utilitari.

Descrierea si intretinerea rasei

Durata de viata: 12-15 ani
Grupa: Utilitary
Culoare: alba (uneori nuante pale de crem sau combinatii ale acestora cu albul pur)
Porecla: Sammy
Talie: medie
Naparlire: moderată
Inaltime: 47-59 cm
Greutate: 18-30 kg

Samoyed este un caine de talie medie puternic, cu musculatura bine dezvoltata, avand un piept proeminent, picioare lungi si zvelte. Corpul este mai mult lung decat inalt. Capul acestor caini este lat, de marime medie, botul are o forma conica (specifica familiei Spitz), cu nas negru (mai rar maroniu sau rosu-inchis). Ochii sunt migdalati, distananti si de culoare inchisa. Urechile sunt mici, rotunjite la varf, distantate si ridicate. Coada este lunga, stufoasa si curbata pe spate sau atarnata. Blana este dubla, cu un prim strat pufos, des, scurt si un strat exterior aspru, stand infoiat. Parul acestor caini are proprietati hipoalergenice, cu textura similara parului de angora si a fost folosit cu succes la confectionarea vesmintelor groase, protejand foarte bine de frig. In zona gatului parul este mai lung, formand o coama.


Temperament si comportament specifice

Este un caine inteligent si energic, sociabil, vesel si vigilent. Samoyed are un caracter dominant, se dovedeste asesea incapatanat. Comportamentul sau este uneori cu toane, putand fi neascultator. Este bland si rabdator cu copiii, dar are nevoie de socializare precoce si o educatie ferma, pentru a se supune neconditionat stapanilor. Nu are calitatile recomandate unui caine de paza, imprietenindu-se cu persoanele straine dupa ce le semnaleaza. Se simte cel mai bine in aer liber, in medii cu temperaturi mai scazute, alaturi de o familie activa. Blana sa bogata si calduroasa il ajuta sa faca fata foarte bine oricaror intemperii. Are nevoie de foarte multa miscare zilnica de genul: plimbari lungi, alergat pe langa bicicleta. Este curios si independent, adora sa exploreze imprejurimile pe cont propriu si de aceea ar trebui sa aveti grija ca spatiul in care traieste sa fie corespunzator ingradit. Adesea vocalizeaza scotand urlete patrunzatoare, asemenea lupilor. In rest, latra destul de rar.

Despre dresaj

Dresajul cainilor din rasa Samoyed reprezinta o operatie destul de dificila, pentru ca este independent si incapatanat. Dresajul trebuie inceput la o varsta frageda si trebuie sa fie ferm, consecvent, echilibrat, variat pentru a nu se plictisi, si trebuie facut cu multa rabdare. Samoyed are nevoie sa fie respectat si tratat cu ingaduinta, ca un prieten. Nu se recomanda atitudinea prea severa, tonurile dure, ci vocea calma si echilibrata. De veacuri a fost un caine cu atributii precise, deosebit de dificile, a lucrat harnic si interesat pe langa om, dar la finalul oricarei zile de munca s-a bucurat de o libertate totala si acest aspect se observa in comportamentul sau general. Daca nu este ocupat cu o activitate precisa, isi va face propriul program. Necesita socializare precoce cu alte animale din gospodarie deoarece instinctele de vanator sunt puternice si pot aparea oricand, transformand animalele mai mici din curte sau observata in mediul inconjurator in vanat. Si in zilele noastre cainii Samoyed sunt folositi in zonele arctice la controlul si paza turmelor de reni, ca si caini de sanie, la vanatoare. In Occident s-a impus in ultimii ani ca animal de companie foarte apreciat.

Ingrijire si sensibilitate la boli

Samoyed este o rasa care naparleste abundent la schimbarea sezoanelor, blana lor trebuind pieptanata si periata periodic, pentru a indeparta parul desprins. Nu sunt pretentiosi la capitolul ingrijire, sunt caini rezistenti si robusti. Trebuie obisnuiti progresiv cu baia, pentru ca nu au prea des ocazia in mediul natural sa inoate. Vor reactiona ceva mai circumspect la contactul cu apa, la primele sedinte, dar pe parcurs nu vor fi probleme. Sunt caini curati, ingrijiti si, asemenea tuturor raselor nordice, nu emana mirosul specific de caine.
In privinta starii de sanatate, cainii Samoyed sunt predispusi genetic la o afectiune renala, denumita „glomerulopatie ereditara”. Alte boli specifice: displazia de sold, cataracta, glaucomul, diabetul.

Concluzia noastra: Cainii din rasa Samoyed sunt niste parteneri minunati pentru orice persoana activa, cu resurse pentru educarea si ingrijirea unui animal ce denota o puternica personalitate. Se ataseaza foarte mult de stapan, dar au nevoie de afectiunea acestuia si de supravegherea sa. Sunt animale calme, echilibrate si sociabile cu cei din jur. Pot fi parteneri de joaca foarte placuti pentru copii, sunt plini de energie si se vor bucura intens in anotimpul rece.

Nume traditionale pentru cainii din rasa Samoyed:

Masculi: Arctic, Arlo, Astro, Casper, Eskimo, Fram, Frosty, Igloo, Lukas, Marcus, Nordic, Oskar, Silver, Sparky, Taro, Winter, Zlatan

Femele: Alaska, Aurora, Blanca, Greta, Jojo, Kira, Laika, Maya, Natasha, Petra, Tundra, Vodka, Wanda

POZE cu Caini Samoyed

Nu exista nici o rasa de caini complet protejata de afectiunile genetice mostenite ori dobandite in anumite conditii de mediu, ingrijire si hranire, dar rasa de caini Husky Siberian este, probabil,una din cele mai putin afectate. Unii specialisti considera chiar ca acesti caini sunt niste „campioni” ai sanatatii canine. Totusi, asa cum spuneam, perfectiunea in acest domeniu nu exista, deci, in calitate de proprietar al unui astfel de caine trebuie sa fiti atenti la unele aspecte.
Vestea buna este ca aceasta rasa este foarte bine monitorizata si selectia exemplarelor s-a facut dupa criterii foarte riguroase, care au urmarit si au reusit in final depistarea si eliminarea celor mai multe dintre afectiunile ereditare in cadrul rasei. Bineinteles, vorbim aici de cainii provenind din linii de selectie americane. SHCA (Siberian Husky Club of America) reprezinta o organizatie foarte bine pusa la punct si eficienta, care tine mereu sub control problemele genetice care se pot transforma in amenintari la adresa rasei, astfel explicandu-se, in parte, standardul de sanatate foarte ridicat al cainilor Husky Siberian. Rasa a ramas foarte populara in SUA dupa marea Goana dupa Aur din Alaska, din debutul secolului XX, iar cainii sunt bine monitorizati.
Oricum, zestrea genetica a acestor caini ancestrali este una foarte buna, rezultat al unei selectii naturale aspre si extrem de eficiente. Traind alaturi de comunitati umane extrem de izolate, intr-un mediu foarte solicitant dar si steril (Nordul extrem), feriti de imixtiuni sangvine ca rezultat al incrucisarii cu alte rase de caini, Husky Siberieni au urmat o linie de evolutie foarte pura.

Displazia de sold, de exemplu, o afectiune extrem de comuna la rasele de caini de talie medie si de talie mare, are o incidenta foarte scazuta la acesti caini. Si asta in ciuda faptului ca sunt, in primul rand, caini de sanie, animale de munca, supuse cu regularitate unor eforturi considerabile, foarte solicitante pentru sistemul osos (in principal). Expertii plaseaza Husky Siberian pe pozitia 111 dintr-o statistica a incidentei displaziei de sold ce cuprinde 114 de rase evaluate. Prin comparatie, cainele Ciobanesc de Berna, vestit pentru forta cu care tracteaza diverse carucioare cu produse ori persoane (copii), este in top 10 al aceleasi statistici, alaturi de „varul” sau celebrul Saint Bernard.

Afectiunile cu cel mai mare impact asupra rasei sunt cele oftalmologice, urmate de cele gastrice. Dintre cele olfactive, 3 afectiuni se disting prin gravitate si grad de incidenta: cataracta ereditara (ori cea juvenila), distrofia corneei si atrofia retinala progresiva.

Din pacate, cainii Husky – celebri dealtfel pentru heterocromie, particularitatea de a avea ochi diferiti al culoare, albastru deschis/caprui – sunt supusi pericolului cataractei foarte devreme, unii catei putand prezenta semne ale bolii de la varsta de 3 luni. In stadiu mediu, cainele se va dezvolta aproape de standardele normalitatii, dar acuitatea sa vizuala va fi scazuta. Boala progreseaza lent. In cazurile acute, orbirea nu poate fi evitata decat pe cale chirurgicala, dar si asa cu sanse destul de mici.

Distrofia corneala este o boala care afecteaza partea exterioara, transparenta, a globului ocular. Boala are o incidenta mai mare la femele si se instaleaza cel mai adesea in jurul varstei de 1 an. Nu exista un tratament eficient impotriva distrofiei corneale si exemplarele afectate vor avea o vedere slaba.

Cea mai serioasa afectiune oculara este, de departe, atrofia retinala progresiva, cu efecte devastatoare asupra vederii animalelor. Boala se poate manifesta in cadrul rasei, de asemenea, foarte de timpuriu, in jurul varstei de 5 luni, iar statisticile releva ca masculii sunt mai expusi.


Afectiunile gastrice – cum ar fi gastrita, ulcerul, diareea acuta – pot fi evitate prin monitorizarea atenta a hranei. O hranire corecta, echilibrata si continand elementele nutritive proprii rasei si taliei va poate scuti de multe necazuri. La modul general, se poate spune ca Husky este un caine cu „stomac subtire”, putin pretentios, fara un necesar mare de hrana, dar sensibil la calitatea acesteia. Nu este recomandat sa experimentati retete de hranire pe acest caine, ci sa va fixati pe dieta pe care el o accepta si care ii satisface necesitatile. Schimbarile prea dese in dieta, chiar si facute cu bune intentii, s-ar putea sa duca la rezultate negative. Respectati tiparul nutritional pe care l-ati introdus cu rezultate bune in meniul cainelui si, in principiu, nu veti avea probleme.

POZE Caini Husky Siberian

Scurta istorie a rasei

Rasa de caini Husky apartine numeroasei familii a cainilor Spitz (caini primitivi). Sunt animale cu descendenta directa din cainele ancestral, fapt stabilit pe baza analizelor genetice. Probabil reprezinta urmasii cei mai puri din punct de vedere genetic ai lupilor care s-au alaturat comunitatilor umane in expansiunea acestora catre Nord, in zorii civilizatiei. Aceasta rasa a fost dezvoltata de tribul Chukchi din nord-estul Asiei (Siberia), un trib apartinand poporului Inuit, asa cum sunt denumite comunitatile raspandite in emisfera extrem nordica din Siberia pana in Canada, incluzand Groenlanda, Labrador, Alaska si Insulele Baffin. Datorita izolariii zonei in care a trait, rasa a ramas pura pana la inceputul secolului al XX-lea cand a fost introdusa in America de Nord. Numele rasei, Husky, este o derivatie din numele generic „Eskie” (provenind de la Esquimaux/Eschimos) nume sub care sunt identificate triburile nordice (reprezentantii poporului Inuit). Acesti caini au iesit stralucitor in evidenta in anul 1925, in timpul celebrei „Goane dupa Aur” cand au dus o sanie incarcata cu ser antidifteric in Nome, Alaska, un oras complet contaminat, inzapezit si izolat. In acea cursa celebra au fost acoperiti aproape 1000 de kilometri de teren extrem de dificil intr-o cursa continua, intr-un imens efort de echipa incununat cu succes, efort in care aportul principal l-a avut acest caine extraordinar de rezistent si de inteligent. Este cel mai cunoscut si mai apreciat caine de sanie, dar se bucura de o foarte mare apreciere in calitate de animal de companie.




Descrierea si intretinerea rasei


Durata de viaţă: 12-15 ani


Grupa: Working


Culoare: orice culoare, cu marcaje aleatorii de alb. Tipul comun: negru-gri cu alb


Varietati: Siberian Husky, Alaskan Husky, Greenland Husky, Sahalin Husky


Talia: medie


Năpârlire: moderată


Înălţime: 51-60 cm


Greutatea: 16-27 kg


Este un caine de talie medie, cu un corp musculos si osatura foarte puternica. Formatul general al corpului compact este dreptunghiular, sugerand forta. Capul unui Husky este putin rotunjit, cu stop proeminent, botul se prezinta conic, de lungime egala cu craniul. Nasul (trufa) este, in general, negru, dar in functie de culoarea blanii (de exemplu la cainii cu blana roscata sau nisipie/alba) poate fi rosu inchis ori rosu patat cu roz. Ochii sunt migdalati, usor oblici, caprui sau albastru deschis. Exemplarele cu ochii albastri sunt cele mai apreciate, oferind celebra „privire de gheata” a cainelui Husky, devenita deja un brand. Aceasta rasa de caini prezinta o particularitate specifica in privinta ochilor, in sensul ca destule exemplare au ochii de culoare diferita (heterocromie), fapt ce nu reprezinta un defect in cadrul standardului rasei. Urechile sunt de marime medie, triunghiulare, ascutite, purtate erect, ca la majoritatea cainilor de tip Spitz. Coada este lunga, bine imblanita, purtata lasata cind Husky este in repaos si ridicata pe spate in stare de alerta. Blana este dubla cu un prim strat des, pufos iar stratul exterior are un par de lungime medie. Consitutia si calitatea blanii ii ofera o protectie excelenta impotriva frigului si umezelii.


Temperament si comportament specifice


Specialistii au descris temperamentul cainilor din rasa Husky ca fiind foarte apropiat de al lupilor, mai putin voracitatea si ferocitatea acestora. Alert, hiperactiv si iscoditor, acest caine prefera mai degraba sa se exprime prin urlete decat prin latrat. Este un caine tentat sa exploreze mediul inconjurator, independent si surprinzator in exprimare. Uneori, indiferent ca este adult, acest caine poate sa treaca de la starea de calm glacial la un program liber ales de "maimutareli" haioase, in nota unui catel, fapt ce i-a atras si porecla de "clovnul canin".
Comportamentul sau poate fi usor descifrat daca avem in vedere inrudirea atat de putin alterata cu tiparul ancestral al lupului domesticit. Pastrand in gene reminiscente ale instinctelor care l-au ajutat sa supravietuiasca in salbaticie, Husky a ajuns, in timp, sa accepte traiul alaturi de om, fiind cooptat intr-o activitate extrem de solicitanta si marcata de disciplina, cum este tractarea saniilor. Supus si cooperant in atelaj, dedicat muncii sale, acest caine are comportamentul „de eliberare” atunci cand isi incheie munca, preferand sa scotoceasca si sa vaneze pe cont propriu, ori sa se rasfete ca un pui. Permisiv cu toti oamenii, nu este recomandat in rol de caine de paza. Se intelege bine cu copiii, nu are probleme cu alti caini, dar necesita socializare in relatia cu alte animale din gospodarie. Este independent si mai putin expansiv din punct de vedere al exprimarii sentimentelor, dar se ataseaza puternic de familie. Este recomandat sa fie tinut intr-o curte cu garduri solide si inalte, pentru a-i tempera inclinatia spre hoinareala. Este foarte inteligent si ajunge deseori sa evalueze corect o situatie cautand calea cea mai simpla de rezolvare a ei, indiferent de comenzile primite. Face parte din categoria cainilor care trebuie convinsi ca ceea ce i se cere este necesar si util. Prefera climatele reci, terenurile acidentate si solicitante, are nevoie de provocari.


Despre dresaj


Inteligenta arhirecunoscuta a cainilor Husky ridica probleme in dresaj. Oricum, aceasta rasa de caini nu se recomanda persoanelor fara experienta in cresterea cainilor. Fara a fi dominanti prin excelenta, cainii din rasa Husky ajung sa se plictiseasca usor daca instructorul nu da dovada de imaginatie. Perseverenta este cuvantul cheie in dresajul unui Husky, dar de asemenea trebuie evitate notele dure. Reprizele de antrenament si acele exercitii de dresaj de baza trebuie sa fie scurte si provocatoare, nu stereotipe si liniare. Cainele Husky adora sa i se dea de gandit, dar dupa ce a inteles contextul interesul lui dispare foarte usor si va ajunge sa ignore comenzile. Are aptitudini deosebite pentru concursurile de abilitate, dar dresajul de obedienta trebuie sa stea la baza lucrului cu un Husky. 15 minute zilnice petrecute in exercitii de dresaj de obedienta sunt foarte binevenite. Se comporta bine alaturi de un stapan sportiv, sigur pe el si echilibrat, alaturi de care va participa vioi si foarte interesat la plimbari lungi, excursii si explorari, indiferent de teren si starea vremii.


Ingrijire si sensibilitate la boli


Husky nu sunt caini care naparlesc din abundenta, pierderea parului inregistrandu-se doar la schimbarea anotimpurilor. In rest, blana lor necesita doar un periaj ocazional. Sunt caini curati si care au nevoie de un mediu curat, practic nu cunosc notiunea de murdarie, pastrand instinctele formate in zonele nordice, mai mereu acoperite de zapada si gheata. Imbaierea se recomanda o data pe luna in sezonul cald, dar este o activitate laborioasa. Din punct de vedere al starii generale de sanatate, Husky se incadreaza in randul raselor de caini rezistente si fara probleme foarte mari, avand si o medie de viata foarte buna (12-15 ani). Dispunand de un sistem osos foarte bine articulat si puternic, intarit de-a lungul sutelor de ani de tractiune, cainii din rasa Husky denota o foarte mica incidenta a displaziilor de cot sau sold, afectiuni foarte comune pentru numeroase rase de caini de talie mare sau de talie medie. Cele mai multe afectiuni semnalate in cadrul rasei sunt cele oftalmologice (cataracta juvenila, distrofia corneei, atrofia retinala progresiva) si cele bronho-gastrice (bronsite, eroziuni ale peretilor esofagieni, ulcerul).


Concluzia noastra: Husky Siberieni sunt animale absolut aparte, cu o puternica amprenta in viata iubitorilor de caini. Denumiti „Mercenarii cu ochi de ghiata” pentru privirea limpede si patrunzatoare a ochilor albastri si pentru faptul ca isi fac treaba cu constiinciozitate dupa care dispar in hoinareala, Husky sunt o incantare si o provocare pentru orice proprietar de caine. Firea lor prietenoasa si caracterul echilibrat ii fac companioni excelenti, dar independenta de care dau dovada se cere modelata cu rabdare si maiestrie.


Nume traditionale pentru cainii din rasa Husky Siberian


Masculi : Alpin, Amani, Anouk, Arktik, Boris, Branco, Cherokee, Chinook, Drago, Fritz, Falco, Frosty, Igloo, Kavik, Kodiak, Serghei, Zorkin

Femele : Aiyana, Akira, Alaska, Aneko, Balalaika, Blue, Carola, Dakota, Delta, Electra, Fleya, Kalinka, Kaisha, Laika, Liuba, Natasha, Marinka, Vera, Ziobka

POZE Caini Husky Siberian