Caini de rasa : alimentatie, intretinere, dresaj: cocker

Se afișează postările cu eticheta cocker. Afișați toate postările

Cainele Cocker Spaniel - boli specifice

Posted by bianca On sâmbătă, 10 iulie 2010 0 comments

Desi este reprezentantul unei rase de caini nu un nivel ridicat al robustetii si rezistentei fizice, Cockerul Spaniel este susceptibil la o serie de infectii si maladii, dintre acestea, cele mai frecvente afectandu-i urechile si ochii. Ca urmare, acest animal necesita ceva mai multa atentie medicala axata pe aceste repere decat “colegii” apartinand altor rase canine. Cele mai frecvente probleme oftalmologice din punct de vedere statistic sunt atrofia retiniana progresiva, glaucomul si cataracta. In ceea ce priveste maladiile autoimune, cainii din rasa Cocker Spaniel sunt ceva mai des afectati de anemia hemolitica autoimuna si inflamatiile urechilor. Luxatia patelara si displazia de sold sunt destul de rar intalnite in cazul acestor animale de rasa.

Cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Acesta tulburare poate afecta unul sau ambii ochi, conducand la orbire totala a cainelui, fara posibilitatea unui tratament eficace. Este o afectiune intalnita cel mai adesea la seniorat, si vorbim aici de caini in general, indiferent de rasa. Dar in cazul cainilor din rasa Cocker Spaniel boala se poate declansa si la o varsta medie, pe la 6-7 ani, de aceea este bine sa vizitati periodic cabinetul veterinar impreuna cu animalul vostru, pentru un consult oftalmologic. Un specialist, mai ales un medic cu experienta vizavi de aceasta rasa de caini, va descoperi timpuriu semnele prevestitoare si va putea lua masuri de intarziere si ameliorare a formelor acestei afectiuni.

Glaucomul este o afectiune grava si dureroasa care determina cresterea presiunii intraoculare. Poate conduce la orbire daca nu este tratat la timp. Fiti atenti la cainii care par a avea ochii injectati si care se scarpina foarte des cu labele in zona lor. De asemenea, este cazul sa intrati in alerta atunci cand observati ca animalul isi freaca ochii de tapiteria mobilei, de covor sau perdele. Mancarimile in zona oculara nu inseamna neaparat ca o afectiune grava este pe cale sa evolueze. Dar o atitudine atenta si preventiva este de preferat.

Atrofia retiniana progresiva este o afectiune care deterima degenerarea celulelor nervoase de la nivel retinian. Afectiunea debuteaza adesea la animalele in varsta si poate conduce la orbire.

Anemia hemolitica autoimuna AHA/AHAI (Autoimmune hemolytic anemia -AIHA). In cele mai multe cazuri, la caini, hemoliza este extravasculara, ea avand loc in splina, ficat si maduva osoasa. Distrugerea globulelor rosii da nastere la resturi care sunt eliberate in sistemul circulator. Cunoscuti si sub denumirea de sferocite, acesti corpusculi, odata depistati in probele de sange, confera certitudinea instalarii unei forme de anemie hemolitica la animalul respectiv. Comportamentul cainilor cu AHA abunda de un intreg cortegiu de semne clinice: depresie, letargie, paliditatea mucoaselor bucale si conjunctivale, uneori icter, murmur cardiac si hematoame cutanate. Pot aparea voma sau dureri abdominale si (mai rar) sangerari nazale sau sangerari excesive ale unor plagi mici. Fara aplicarea unui tratament rapid si eficient survine moartea. In cazul (nedorit) al oricarui tip de anemie hemolitica este de preferat sa cautam cauza, pentru ca este mult mai usor de tratat. Printre cauzele declansatoare ale acestei boli la caini in general si la cei din rasa Cocker Spaniel in particular, se pot enumera – Erlichioza (o parazitoza a sangelui), intoleranta (reactiile) la sulfamide si /sau antibiotice, intoxicatii cu zinc (acestea pot aparea si dupa ingerarea de monezi).

La final, dar nu in ultimul rand, tineti cont de sensibilitatea ridicata a acestor caini la nivelul aparatului auditiv (urechile cu precadere). Aceste animale frumoase isi datoreaza o buna parte a sarmului formei, marimii si aspectului general dat de urechile mari, specifice. Ingrijirea atenta a acestora inca din faza de catel si mai ales respectarea unei periodicitati recomandate de medicul veterinar va va scuti de multe necazuri pe voi, iar pe cainii vostri de multa suferinta. Parul de pe suprafata interna a urechilor trebuie grijuliu tuns sau indepartat, iar canalul auditiv trebuie curatat delicat dar eficient si cu produsele cele mai indicate. La orice cabinet veterinar veti primi sfaturi pretioase si utile privitoare la acest capitol, intrucat cainii rasa Cocker Spaniel sunt foarte populari si caracteristicile lor sunt bine cunoscute de specialistii din domeniu.

POZE cu Caini Cocker Spaniel Englez si American

Articole pe aceeasi tema:
Rasa de caini Cocker Spaniel: alimentatie
Cocker Spaniel: toaletare si imbaiere
Cocker Spaniel : caine de companie
Cum dresam un Cocker Spaniel ?

READ FULL STORY

Cocker Spaniel: toaletare si imbaiere

Posted by bianca On miercuri, 30 iunie 2010 0 comments

REPERE GENERALE PENTRU TOALETARE SI IMBAIERE

Un caine de rasa Cocker Spaniel necesita pentru imbaiere un sampon special pentru caini cu par lung. Cainele trebuie spalat cel putin o data pe luna iar periajul se va efectua saptamanal in conditii obisnuite. Daca obisnuiti sa iesiti cu cainele la plimbari pe camp, periajul trebuie executat mai des. Nu amanati aceasta operatiune importanta pentru acesta rasa de caini. Cockerul este un caine cu piele sensibila si nu foarte rabdator, deci, la inceput, un catel nu va fi foarte incantat. Combinand periajul regulat cu incurajari rostite cu voce calma, degajata, veti obtine rezultate foarte bune, iar cainele va percepe activitatea in mod placut. Toaletarea unui Cocker Spaniel implica un mic „arsenal” de ustensile, care va include o perie cu dinti metalici indoiti, un descalcitor, o foarfeca dreapta, o foarfeca de filat, si, eventual, o masina de tuns. Parul se perie mai bine dupa spalare. In timp ce uscati cainele, franjurile de pe urechi, membre, piept si partile laterale ale corpului trebuie periate in sensul de crestere a parului, pentru a nu ramane infoiate. Nodurile din blana se vor indrepta cu descalcitoare speciale, folosite cu blandete. Pe timpul verii este foarte important sa inspectati cainele zilnic pentru a indeparta scaietii, crengutele si alte resturi vegetale agatate in blana. Fiti atenti in special la scaieti, acestia irita usor pielea sensibila a acestor caini, iar ei vor cauta sa ii indeparteze mestecandu-i. Fragmentele inghitite vor produce de multe ori iritatii la nivelul faringelui.

INTRETINEREA BLANII

CAPUL:

Adeseori, cainii din rasa Cocker Spaniel prezinta pe crestet o "creasta" de par cu aspect tern. Aceasta se elimina prin smulgere putin cate putin pana cand pe cap ramane un par scurt si lucios. Acesta actiune de smulgere nu trebuie perceputa in sensul ei agresiv ce sugereaza suferinta pentru animal. Folosirea unor manusi de cauciuc speciale, prevazute cu mici „carlige” in zona palmara este cea mai indicata. Actiunea se aseamana cu o mangaiere mai intensa, repetata, iar cainele o poate percepe pozitiv. Nu tundeti niciodata "creasta" deoarece, pe de o parte capul va capata o expresie aspra, si pe de alta parte parul va creste si mai abundent si de cele mai multe ori ondulat. Parul de pe partile laterale ale botului unui Cocker Spaniel precum si mustatile se taie cu foarfeca de filat.

URECHILE:

Trebuie sa fie foarte bine periate pe ambele fete. Standardul prevede ca la un Cocker Spaniel urechile vor fi inserate la nivelul liniei orizontale ce reprezinta nivelul ochilor. Tot parul care, prin abundenta sa, poate crea impresia ca ele sunt atasate mai sus de linia indicata trebuie eliminat prin smulgere sau cu ajutorul foarfecelor de filat sau al masinii de tuns. Cu masina de tuns si cu ajutorul foarfecelui drept se indeparteaza si parul de pe fata interna a urechii si de pe marginea posterioara pentru a degaja intrarea in conductul auditiv. Varfurile franjurilor se egaleaza. Ca orice caine cu urechi lungi, cazute, un Cocker Spaniel are nevoie de o igienizare atenta a urechilor. In mod normal, un caine sanatos, bine hranit, nu va avea o secretie foarte abundenta in urechi. Folositi la curatare vata sau cu o bucata de tifon steril, scotand catre exterior tot cerumenul, pana cand urechile raman curate. Executati miscarile cu delicatete, cainii sunt sensibili in aceasta zona si percep miscarile uneori ca fiind dureroase, alteori producatoare de mancarimi. Nu este rau sa apelati la produsele speciale pentru curatarea urechilor care se gasesc in farmacii veterinare. Nu patrundeti cu nimic in interiorul urechii animalului (conductul auricular), curatati numai partea urechii pe care o puteti vedea. In anumite situatii, datorita unor cauze variate, la acesti caini secretia auriculara se mareste cantitativ, isi modifica aspectul si mirosul, urechile se inflameaza si devin dureroase, vor aparea manifestari gen scuturat din cap, mers cu capul aplecat intr-o parte. In acest caz aveti un caine sau un catel care a facut ceea ce se cheama o otita externa si trebuie verificat de un specialist la cabinetul veterinar. Principalele cauze care duc la otite la cainii de rasa Cocker Spaniel sunt: permanentizarea umezelii in ureche, corpuri straine patrunse acolo (ariste, in special pe timpul verii), insuficienta aerare sau ventilatie la nivelul conductului auditiv cauzata de excesul de par, alimentatia de proasta calitate (otite de origine alergica).

GATUL:

Se tunde scurt un triunghi cu un varf la nivelul sternului si celelalte doua in partea posterioara a insertiei urechilor.

CORPUL:

Parul mort de pe spate trebuie indepartat prin smulgere cu mana cu o manusa de cauciuc. Franjurile de pe piept vor fi bine periate, egalate, dar in nici un caz taiate de la radacina. Pe ceafa si pe partile laterale ale corpului ale animalului, ca si pe coapsele acestuia, daca este prea mult par, se indeparteaza cu foarfeca de filat.

MEMBRELE ANTERIOARE:

Parul de la nivelul coatelor si de pe partea anterioara a membrelor unui caine din aceasta rasa trebuie epilat sau filat, iar in partea posterioara franjurile vor fi bine periate si, de asemenea, nu se recomanda taierea.

MEMBRELE POSTERIOARE:

Crupa si coapsele trebuie degajate de parul mort, franjurile se egaleaza, iar jaretul se tunde scurt.

LABELE:

Aspectul clasic pentru labele unui Cocker Spaniel poarta denumirea de ”labe de pisica”. Acestea trebuie sa arate rotunde din orice unghi ar fi privite. Este indispensabila si taierea parului dintre cuzineti, dar numai pana la nivelul acestora, pentru a impiedica formarea de noduri care jeneaza cainele in mers. In timpul acestei operatiuni trebuie pieptanat foarte des pentru ca ies mereu fire de par netaiate.

POZE cu Caini Cocker Spaniel Englez si American

Articole pe aceeasi tema:
Cainele Cocker Spaniel - boli specifice
Rasa de caini Cocker Spaniel: alimentatie
Cocker Spaniel : caine de companie
Cum dresam un Cocker Spaniel ?

READ FULL STORY

Cocker Spaniel : caine de companie

Posted by bianca On marți, 29 iunie 2010 0 comments

Scurt istoric al rasei :

Un caine mai mereu situat in primele zece pozitii ale popularitatii este „pletosul cu zulufi”, simpaticul Cocker Spaniel. Istoricul acestei rase de caini merge mult inapoi in timp, stramosii animalului fiind parteneri de nadejde ai vanatorilor. Acesti caini decorativi sunt cei mai mici ca talie in grupa cainilor de vanatoare (Gundog), dar cu abilitati care ii plaseaza pe o pozitie fruntasa. Specialistii individualizeaza ca stramos al rasei „cainele d’Oysel”, un animal folosit la vanatoarea de pasari, atat in Anglia cat si in Franta, incepand cu secolul al XI-lea. Este foarte probabil ca tara de origine sa fie Spania, intrucat in prima sa mentionare documentara (lucrarea „Tratat de vanatoare” a lui Gaston Phoebus) Cockerul se identifica sub denumirea de „Espainholz”. Desi acest caine dovedeste abilitati atat in vanatoarea de teren cat si in cea pe apa, in Anglia, incepand cu secolul al XVI-lea incepe o prima tendinta de separare pe varietati, astfel ca secolul al XVIII-lea cunoaste popularizeaza deja 2 denumiri pentru cainii acestei rase: Springer Spaniel (mai compact, de talie mai mica, folosit mai des la vanatoarea pe teren) si Cocker Spaniel (un caine de talie mai mare, folosit si la vanatoarea pe balta). In anul 1893 Kennel Club din Regatul Unit a stabilit standardele fiecarei varietati si, din anul 1936, an in care rasa de caini a fost recunoscuta oficial de AKC, cele doua varietati au devenit Cocker Spaniel Englez si Cocker Spaniel American. In zilele noastre, Cockerul Spaniel Englez reprezinta varietatea mai mare in talie, reprezentantii sai dovedindu-se mai sociabili si mai maleabili la dresaj (de asemenea fiind inca destul de des folositi la vanatoare), iar Cockerul Spaniel American varietatea mai mica, cu reprezentanti ceva mai „mofturosi”, dar mai cocheti, caini folositi aproape exclusiv ca animale de companie.

Descrierea si intretinerea rasei:

Durata de viaţă: 14-16 ani
Grupa: Gundog (caine de vanatoare)
Culoare: maro–roscat, rosu inchis, negru cu cafeniu, alb cu negru, rosu sau cu pete rosu-inchis ( cu sau fara margini cafenii), albastre, portocalii
Varietati: Englez si American
Talie: mica spre medie
Naparlire: semnificativa, mai ales in perioadele de naparlire
Inaltime: 38-43cm (Cocker Spaniel Englez) / 35-38cm (Cocker Spaniel American)
Greutate: 12-15kg (Cocker Spaniel Englez) / 10-12kg (Cocker Spaniel American)

Animal cu o certa alura eleganta, cu „aer sic”, acest caine va cuceri usor orice privitor. Este un caine puternic, vioi si alert, rezistent la efort. Capul este bine modelat, cu stopul marcat. Ochii sunt mari, expresivi (o privire atenta si afectuoasa), migdalati, cel mai des caprui in diferite tonuri. Urechile sunt prinse jos pe craniu, in lateral, sunt lungi, stau atarnate, foarte rotunjite la limita inferioara si acoperite cu par lung, bogat, ondulat. Gatul este lung si musculos. Coada cainilor din rasa Cocker Spaniel se taie de obicei cu 1/3, animalul purtand-o orizontal si in miscare. Blana are un par fin, matasos, de lungime medie, cu firul drept sau ondulat, mai scurt pe cap si formand franjuri pe urechi, picioare, piept si abdomen. Parul lung al unui Cocker Spaniel necesita periaj periodic, iar frecventa acestei activitati va trebui sa fie corelata cu specificul si intensitatea activitatii cainelui. Se va acorda atentie inlaturarii parului crescut in exces dintre pernutele de la picioare si din urechi. De 2-3 ori pe an este recomandat ca acesti caini sa fie tunsi, preferabil de catre un specialist, pentru a se pastra aspectul standard al rasei. Cainele din rasa Cocker Spaniel este un animal rezistent la factorii de mediu, de stres, de efort, rezista bine in aer liber si se adapteaza repede la viata intr-un apartament. Nivelul de activitate specific acestei rase de caini poate fi caracterizat ca moderat, dar un Cocker Spaniel se va bucura intotdeauna intens cand i se vor oferi iesiri in natura prelungite unde se va juca, va alerga si va inota cu o energie debordanta. Jocurile de agilitate reprezinta, de asemenea, un domeniu agreat de acest caine. Are nevoie de dresaj, socializare.

Temperament si comportament specifice :

Cocker Spaniel este, in principiu, sinonim cu sociabilitatea si increderea. Acest caine accepta usor strainii atunci cand mediul in care traieste este unul echilibrat si dominat de afectiune. La randul lor afectuosi, ei se dovedesc caini foarte atasati de stapani si se bucura intotdeauna sa fie in preajma acestora. Sunt animale carora le place sa fie rasfatate, dar balanta in acest sens trebuie tinuta cu delicatete, pentru ca un Cocker Spaniel si asa are tendinte de actiune si exprimare independente. Sunt niste caini vioi, agili si energici, mai potriviti unor stapani activi. Dar, daca toti cei din familie denota un comportament mai „asezat”, cainii din aceasta rasa vor dovedi adaptabilitate si se vor manifesta mai potolit. In orice caz, indiferent de ce varietate vorbim, Cockerul Spaniel este un animal cu o „tinerete agitata”, in sensul ca atunci cand sunt catei se comporta ca niste „butoiase de energie”. Senioratul insa va fi dominat de adaptarea la specificul familiei in care s-a integrat. Accepta bine celelalte animale din gospodarie si are un bun nivel de interactiune cu alti caini, dar pentru aceasta trebuie ca procesul de socializare sa debuteze de timpuriu, pentru ca, din gelozie, pot deveni egoisti si exclusivisti. Sunt caini cu un puternic instinct de vanatoare, deci au tendinta sa acopere mult teren in plimbarile in natura. Dar se vor intoarce la stapan la incheierea peregrinarilor. Nu reactioneaza bine daca sunt lasati singuri perioade lungi de timp sau daca sunt tratati prea aspru. In acest caz pot dezvolta o irascibilitate cronica si, de asemenea, tind sa dezvolte comportamente distructive de care vor fi greu dezvatati mai apoi. Se inteleg bine cu copiii, cu conditia sa interactioneze cu acestia de timpuriu. In general, cainii de rasa Cocker Spaniel American sunt mai putin permisivi cu copiii de varste mici si nu suporta foarte bine poznele acestora.

Despre dresaj :

Cainii de rasa Cocker Spaniel, de ambele varietati, sunt caini inteligenti, intuitivi, care raspund bine comenzilor si lucreaza cu placere in sedintele de dresaj. Este nevoie de o metoda de dresaj axata pe blandete si permisivitate, intrucat sunt mai poznasi cand sunt catei. Vor fi entuziasmati sa inteleaga comanda de dresaj si sa o puna in aplicare, dar se preteaza mai bine la un antrenament variat si stimulativ, intrucat se plictisesc destul de usor. Pot fi destul de buni in rol de caini de paza, desi firea prietenoasa nu ii recomanda pentru asta, dar indatorirea de paznic se va completa prin semnalizare, pentru ca nu au, in general, tendinte agresive. Fara o educatie si un dresaj adecvate si efectuate in mod consecvent, cainii Cockeri Spaniel se vor dovedi niste animale galagioase, cateii in special exprimandu-si mai toate trairile prin latraturi viguroase si sonore.

Ingrijire si sensibilitate la boli:

Cockerul Spaniel este un animal rezistent si putin pretentios, ca mai toti cainii de vanatoare, adaptabil si cu un bun nivel de sanatate generala. Afectiunile cu un impact mai semnificativ asupra acestei rase de caini sunt: demodicoza, surditatea (peste varsta de 10 ani), paralizia nervului facial, displazia de cot, si cancerul de piele. Cazurile de orbire afecteaza semnificativ rasa, mai ales la varsta senioratului avansat (10-12 ani). De asemenea, acesti frumosi caini de rasa, daca sunt rasfatati, prezinta tendinte de obezitate peste varsta de 6-7 ani.
Concluzia noastra: veti gasi intotdeauna in Cockerul Spaniel un partener afectuos si vioi, cu o permanenta doza de energie pe care v-o poate „imprumuta” cu larghete. Este genul de animal de companie care va imbogateste viata si o dinamizeza, sau, dupa caz, o insenineaza. Tandru si increzator, vioi si foarte istet, capabil sa perceapa cu finete trairile interioare ale stapanului, acesta este Cockerul Spaniel, un caine de referinta printre „cei mai buni prieteni ai omului”.

Nume traditionale pentru cainii din rasa Cocker Spaniel:

Masculi: Basil, Jozef, Cordoba, Turkish, Leon, Shocker, Bum-Bum, Hamilton, Pachito, Jupiter, Taifun.

Femele: Agape, Fluffy, Ginger, Marlene, Dalila, Cheery, Hilda, Dara, Bonita, Crystal, Carlita, Selma, Dhaisa.

Celebritatile si cainii de rasa Cocker Spaniel:

Charlize Theron

Charlize Theron

Oprah and Sadie

Mickey Rourke

POZE cu Caini Cocker Spaniel Englez si American

Articole pe aceeasi tema:
Cainele Cocker Spaniel - boli specifice
Rasa de caini Cocker Spaniel: alimentatie
Cocker Spaniel: toaletare si imbaiere
Cum dresam un Cocker Spaniel ?

READ FULL STORY

Caini de vanatoare

Posted by bianca On luni, 29 martie 2010 0 comments

Pointer - este cel mai bun caine de aret pentru vanatul mic cu pene. In majoritatea cazurilor au culoarea alba, cu pete negre sau castanii. Este un animal suplu, vioi, cu par scurt, de talie 50-60 cm. Descopera cu precizie locul unde se ascunde vanatul si exclude posibilitatea sa-l sperie pe acesta.

Setter - talia 50-60 cm, corp acoperit cu par lung matasos, alb cu pete negre sau portocalii (englezesc), sau rosu (irlandez) si negru (seterul gordon).

Brac - caine robust, talie 60-70 cm, blana maro-castaniu uni sau tigrata; cu rezistenta mare la efort, caldura sau frig. Sunt buni scotocitori si aducatori, cu un atasament deosebit fata de stapan.

Grifon - bun cautator, rezistent si in camp si in balta, talie 60-70 cm, par lung cu aspect de lana de culoare cenusie.

Pudel Pointer - rezultatul incrucisarii bracului cu pointerul, are aptitudini multiple, miros fin si aret ferm, intra cu placere in apa si este foarte agresiv fata de rapitoare, este docil, usor de dresat si ascuta de stapan.

Cocker - Spaniel - talie mica, par lung si matasos ondulat, colorat alb - negru, auriu; intra in apa, este agresiv fata de rapitoare dar si atasati de stapan, poate deveni si caine de apartament.

Airedale Terrier - talie mijlocie, 55-65 cm, robust cu membre robuste, par semilung, des si sarmos. Are culoarea castaniu deschis-galbuie, temperament vioi, mobilitate mare, rezistenta la munca si intemperii, manifesta agresivitate fata de rapitoare, indeosebi mistret si urs.

Fox Terrier - talie mica, bun hartuitor de suprafata, dar si de vizuina; are fie par scurt, fie par sarmos;este curajos si agresiv. Culoarea de baza este alba cu pete castanii-galbui sau negre; temperament vioi, mobilitate deosebit de mare, deosebit de agresiv.

Jagd Terrier - mai inalt ca Fox Terrierul, cap alungit, bot drept potrivit de lung si ascutit, parul semilung si des de culoare neagra cu semne galbene sau ruginii; are mare agresivitate fata de rapitoare, multa pasiune pentru hartuirea vanatului, in urmarirea si gasirea vanatului ranit, este un bun pazitor si aparator al stapanului.

Basset - nu se confunda cu nicio alta rasa, este folosit mai ales drept caine de apartament, talie mica, torace dezvoltat, picioare scurte si puternice, cele anterioare intoarse in afara (strambe); i se mai spune si sorecar datorita pasiunii pentru prinderea soarecilor si sobolanilor, este foarte bun la lucrul in vizuina, dar si la urmarire pe urma de sange.

Limierul - rasa foarte veche specializata in urmarirea vanatului mare, ranit, perseverent in cautare datorita nasului cu simt deosebit de fin; culoare rosie-bruna, cenusie-bruna, talia 45-55 cm, lungimea corpului depasind cu mult talia, cap dreptunghiular, par scurt si aspru.

Copoi ardelenesc - foarte bun vanator, viguros, voinic, curajos, ascultator, cu simt de orientare in teren excelent. Este folosit la vanatoarea mistretilor, cerbilor si vulpilor. Are cap lung si craniu putin bombat, urechile atarna fara falduri, cu marginile rotunjite, coada atarna in jos, cu varful curbat, care la vanatoare este ridicata si sucita deasupra spatelui. Culoarea parului: fond negru, cu pata alba-galbuie pe frunte, piept, picioare si varful cozii, inaltime 50-60 cm, greutate 30-35 kg.