Caini de rasa : alimentatie, intretinere, dresaj

Blana cainilor din rasa Gordon Setter trebuie periata si pieptanata regulat. Se va inlatura parul crescut in exces in interiorul urechii, pentru a se mentine canalul auricular curat si a se evita infectarea urechii. Pintenii se recomanda sa fie amputati.
Fiind un caine de talie mare, Gordon Setter nu este ferit de pericolul reprezentat de displazia de sold, dar nu se poate spune ca prezinta o predispozitie pentru aceasta afectiune, asa cum ne-am fi asteptat. Periodic, sunt semnalate un numar de cazuri in cadrul rasei. Alte probleme de sanatate remarcate la rasa Gordon Setter care se remarca printr-o rata de impact mai mare sunt: hipotiroidismul, torsiunea gastrica, bolile oculare cum ar fi atrofia retiniana progresiva si cataracta.

Displazia de sold

Este o afectiune a sistemului osos, cu implicatii serioase in evolutia sa ulterioara. Displazia de sold reprezinta o dezvoltare anormala a articulatiei coxo-femurale, frecventa in special la cainii din rasele mari, caracterizata prin laxitate exagerata (mobilitate crescuta) a articulatiei, asociata cu procese degenerative. Factorii care duc la aparitia afectiunii sunt variati: cresterea foarte rapida, miscarea excesiva, nutritia dezechilibrata, precum si, intr-o foarte mare masura, statusul ereditar. La baza aparitiei afectiunii sta neconcordanta intre dezvoltarea scheletului cu masa musculara. Ca rezultat, apare laxitatea articulara sau instabilitatea celor doua capete osoase articulate, aceasta instabilitate ducand apoi la distrugerea structurilor ligamentare, cartilaginoase si osoase care formeaza articulatia. Scheletul, in cadrul procesului de evolutie primara, inregistrata in primele luni de viata, trebuie sa tina pasul cu ritmul de crestere al intregului organism si va avea nevoie de un aport important de vitamine si minerale din hrana. Acest aspect devine cu atat mai sensibil cand vorbim despre un caine de talie mare. Cainii din rasa Gordon Setter, fiind caini de vanatoare cu o foarte buna rezistenta la efort prelungit, si-au format un schelet puternic – chiar daca nu foarte masiv, cu oase rezistente, care au nevoie de un ritm adecvat de crestere si de aportul unor substante specifice, intr-un ritm inalt, mai ales in perioada junioratului. Hrana corecta, adaptata fiecarei etape de crestere, atat in privinta formulei cat si a cantitatilor oferite, reprezinta prima cheie in ecuatia unei dezvoltari armonioase a sistemului musculo-scheletal. De asemenea, gradul de dificultate si intensitatea exercitiilor in care va fi angrenat catelul junior conteaza foarte mult. Orice exagerare in privinta dificultatii unor exercitii sau a duratei lor de exersare pot reprezenta premise ale unor afectiuni la nivelul oaselor, incheieturilor, cartilajelor inter-osoase si articulatiilor. Cand procurati un pui de Gordon Setter solicitati ca in buletinul cu istoricul medical al catelului sa figureze si radiografia preventiva a sistemului osos.


Dilatatia si torsiunea gastrica

In cazul fazei initiale, de dilatatie, se inregistreaza o marire in volum a stomacului asociata cu disfunctii mecanice de golire. Odata cu dilatarea stomacului functia fiziologica de indepartare a gazelor este intrerupta deoarece sfincterele esofagian si piloric sunt inchise, ca urmare a unei rasuciri a stomacului, in sensul acelor de ceasornic, cel mai frecvent intre 220 si 270 de grade. Redus la statutul de „camera blocata”, stomacul se dilata cu gaz sau lichid ori ambele, cand acestea sunt acumulate in lumen. Gazul provine, cel mai probabil, din aerofagie (ingestia de aer), din fermentatia bacteriana declansata de alimentele ingerate, pe cale de descompunere in combinatie cu sucurile gastrice si din diverse reactii metabolice. Lichidul provine din secretia gastrica, poate fi ingerat odata cu alimentele sau completat de congestia venoasa consecutiva dilatatiei gastrice.

Cauza dilatatiei si torsiunii gastrice este necunoscuta, dar sunt pareri care sustin ideea ca efortul fizic depus dupa ce au fost ingerate cantitati insemnate de hrana sau de apa reprezinta principalul factor declansator. Concluziile unor studii conduc la ideea ca suplimentarea ratiei cu hrana preparata in casa sau umeda au dus la reducerea incidentei afectiunii. Studiile recente au demonstrat ca administrarea unei singure mese cu un volum ridicat de hrana creste riscul dilatatiei si torsiunii gastrice. De asemenea, administrarea hranei uscate cu un continut ridicat de uleiuri si grasimi creste riscul declansarii acestei reactii.
Simptome: cainele are senzatie de voma, dar fara a fi capabil sa elimine ceva, prezinta salivatie abundenta, un abdomen vizibil umflat. Cainele se deplaseaza foarte greu, sau chiar refuza deplasarea, abdomenul scoate un zgomot ca de toba cand este percutat si se pot observa toate semnele unei suferinte profunde.
Mod de interventie: odata instalata, reprezinta urgenta chirurgicala. Animalul trebuie consultat imediat de catre un medic veterinar, intarzierea interventiei medicamentoasa si chirurgicala intr-un interval de timp foarte scurt putand duce la moartea animalului. Se considera ca, daca se depasec doua ore de la aparitia semnelor pana la interventia medicala, sansele de supravietuire scad cu fiecare minut.

Cataracta

Este o boala comuna la multe animale, cainii din rasa Gordon Setter fiind afectati intr-o proportie ceva mai mare comparativ cu media. De cele mai multe ori boala este corelata cu varsta animalului, fiind, generic vorbind, o „boala a batranetii”. Cristalinul, fiind un corp transparent, transpune lumina pe retina astfel incat animalul poate vedea clar. Cataracta reprezintă modificarea totala sau partiala a acestei proprietati de transparent a cristalinului, cu evolutie progresiva si insotita de diminuarea vederii. Un caine Gordon Setter senior (7-8 ani) care prezinta culoarea albastra-cenusie a ochilor este, foarte probabil, afectat de aceasta boala. O parte normală a procesului de imbatranire o reprezintă culoarea mai inchisa a ochilor, ce se datoreaza ingrosarii cristalinului. In acest caz este vorba de scleroza nucleara intalnita de obicei la cainii cu varsta de peste sase ani si nu pune in pericol vederea.


Cataracta poate fi ereditara sau poate sa apara datorita imbatranirii. Mostenirea ei este cel mai des intalnita la naştere sau se poate dezvolta de la o varsta frageda. Cataracta poate fi cauzata si de ranirea globului ocular, sau de o boala cum ar fi diabetul. Dacă animalul sufera de cataractă datorita unei boli, prin tratarea acesteia, efectul cataractei poate fi diminuat.
Nu exista un tratament anume pentru cataracta. Aceasta nu este dureroasa, dar atunci cand animalul are probleme cu orientarea in spatiu vederea lui poate fi imbunatatita prin interventie chirurgicala. Un medic veterinar oftalmolog va inlocui cristalinul cu unul artificial.

Atrofia retiniana progresiva

Este numele dat unei serii de afectiuni degenerative, care progreseaza pana la stadiul de orbire. Boala consta in degenerarea/atrofia evolutiva a fotoreceptorilor (conurile – pentru vederea diurna si bastonasele – pentru vederea nocturna). In prima faza sunt afectate bastonasele, cainele pierzandu-si vederea nocturna. Pe masura ce boala avanseaza si conurile sunt afectate. Evolutia bolii se inregistreaza simultan la ambii ochi. Orbirea definitiva se inregistreaza intr-un interval de 3-5 ani de la declansarea bolii. Boala trece adesea neobservata, fiind descoperita in general intr-un stadiu avansat. Nu este dureroasa, nu produce inflamari ale ochilor, lacrimare sau alte semne specifice bolilor oculare. Cainele afectat de atrofie retiniana progresiva se obisnuieste cu noua conditie, viteza de evolutie fiind lenta, astfel ca rareori pot fi observate modificari in comportament. Dar daca apar comportamente de genul: izbirea unor obiecte aflate in proximitate care nu constituie obstacole evidente, nesiguranta la urcarea si coborarea scarilor, evitarea intunericului, este bine sa va sesizati si sa apelati la un medic veterinar. Intr-un stadiu mai avansat se poate observa dilatarea pupilei si respingerea luminii de catre fundul de ochi. Diagnosticul fi pus doar de catre un medic veterinar cu competente oftalmologice in urma unor teste speciale. Fiind o afectiune cu transmitere genetica e necesara si o analiza a pedigreeului, daca se descopera in antecedente ca unul din parinti sau rude a suferit de aceasta boala, atunci se poate confirma acest diagnostic. Nu exista un tratament pentru aceasta afectiune sau vreo metoda prin care poate fi intrerupta sau incetinita aceasta degenerare progresiva a retinei. Preventia consta in eliminarea de la reproducere a animalelor care sufera de aceasta boala, pentru ca sunt mari sanse sa o transmita urmasilor.

Articole pe aceeasi tema:
Gordon Setter – Un caine de vanatoare impunator
Gordon Setter – Un dresaj adecvat
Gordon Setter – Grija pentru o hranire corecta
Gordon Setter – Cum sa-l ingrijim

Daca ti-a placut acest articol, inregistreaza-te la Cainele-Nostru RSS ca sa primesti ultimele postari in email sau folosind un cititor de RSS