Ca si in cazul altor rase de caini de talie mica si rasa Terrier Australian poate fi afectata de luxatia patelara sau sensibilitati la nivelul ligamentelor (ruptura ligamentelor incrucisate). O alta boala a sistemului osos semnalata cu o anumita frecventa in cadrul rasei este maladia Calve-Perthes (necroza avasculara a capului femural sau necroza aseptica. Ambele afectiuni, si luxatia patelara si boala Calve-Perthes se pare ca sunt influentate de mostenirea genetica. Terrier Australian are o rezistenta scazuta la anestezice si o sensibilitate peste medie la substantele chimice.
Detaliem in continuare cateva boli comune in cadrul rasei:
Boala Calve-Perthes. Este o boala a sistemului osos, cu declansare la exemplarele tinere ale raselor de caini de talie mica (cu greutatea medie sub 10 kg.). Cauze insuficient documentate in ceea ce priveste conditiile favorizante duc la o scurt-circuitare a fluxului sangvin din capul femural. Treptat, absenta aportului de sange cauzeaza moartea si necrozarea tesuturilor acestui segment osos, capul femurului urmad sa fie resorbit, rezultand colapsul osului si deformarea articulatiei soldului. Conditia conduce la modificari degenerative in sold (piciorul avand femurul afectat va fi mai scurt) si la instalarea artritei. Varsta la care boala debuteaza cu predilectie este de 5-9 luni. Diagnosticarea se face pe baza radiografiilor, de cele mai multe ori fiind nevoie de interventie chirurgicala. Aceasta boala afecteaza mai des puii masculi (incidenta de pana la 4 ori mai mare) decat puii de sex feminin. Prognosticul este, in general, bun, mai ales daca se intervine in timp oportun, in fazele incipiente ale bolii.
Luxatia patelara este o tulburare care afecteaza rotula (patela). Aceasta migreaza din santul de culisare la la nivelul extremitatii distale a femurului. Cainii afectati vor avea dificultati in deplasare (vor schiopata). De cele mai multe ori, in functie si de stadiul si gravitatea afectiunii, va fi necesara interventia chirurgicala.
Diabetul zaharat este o afectiune pancreatica asociata unei insuficiente in producerea de insulina. Insulina este un hormon indispensabil prelucrarii glucozei de catre organism. Glucoza are nevoie de insulina pentru a intra in celule, furnizand astfel energie animalului. Daca pancreasul nu isi indeplineste in mod normal rolul sau de producator de insulina, atunci glucoza se acumuleaza in sange si devine anormal de abundenta. Avand proprietatea de a atrage apa, glucoza va fi eliminata odata cu aceasta. Rezulta astfel tendinta de a bea cantitati din ce in ce mai mari de apa, urmata de urinari dese. Alt semnal care va indica riscul unui diabet zaharat este apetitul substantial materializat, paradoxal, printr-o slabire a organismului. La fel ca si la oameni, la caini (in cazul nostru rasa Terrier Australian) senzatia de foame este stopata atunci cand glucoza este absorbita de celulele din hipotalamus. Cum in cazul unui Aussie bolnav glucoza, lipsita de aportul insulinei, nu poate intra in mod normal in celule, senzatia de satietate nu va fi resimtita. In acelasi timp organismul, nemaiputand prelua energia din glucoza, isi cauta alte surse, acestea fiind grasimile si proteinele.
Astfel, desi avem un animal care mananca mai mult ca de obicei, el slabeste. Diabetul zaharat nu se vindeca. In cele mai multe cazuri este necesara administrarea insulinei pentru a pastra cainele bolnav in viata. Tratamentul cu insulina nu este eficace decat dublat de un regim alimentar strict.
Boala Cushing (hiperadrenocorticism) se manifesta ca o productie in exces a hormonilor suprarenali, in special corticosteroizi. Poate fi vorba de o predispozitie pe cauze genetice sau o consecinta a unei tumori ce afecteaza glanda, sau poate fi declansata de administrarea in exces a unor substante continand corticosteroizi (cum ar fi Prednisol). Simptomele sunt numeroase si complexe: cresterea consumului de apa in tadem cu urinari foarte dese si necontrolate, cresterea poftei de mancare pe fondul slabirii organismului, hipertensiune arterial, gafait pregnant – indiferent de nivelul de efort, caderea parului, aparitia unor nodule de formatiuni calcifiate la nivelul pielii, sensibilitati ale pielii, declansarea diabetului zaharat, slabirea inimii si a muschilor scheletici, afectiuni ale sistemului nervos. Boala este severa si speranta de viata a exemplarelor afectate, chiar si pe fondul unui tratament medicamentos, este in jurul a 2 ani.
Cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce in timp la pierderea vederii.
POZE cu Caini Terrier Australian
Articole pe aceeasi tema:
Terrier Australian – Prietenul de la Antipozi
Terrier Australian – Modelarea caracterului prin dresaj
Terrier Australian – Alegeti hrana corecta
Terrier Australian – Preocupari pentru ingrijirea atenta
Poze cu caini de rasa Terrier Australian
Views
Daca ti-a placut acest articol, inregistreaza-te la Cainele-Nostru RSS ca sa primesti ultimele postari in email sau folosind un cititor de RSS
0 comments to Terrier Australian – Boli si riscuri comune