Caini de rasa : alimentatie, intretinere, dresaj

Radacinile rasei de caini Labrador, sau Labrador Retriever – cum mai sunt cunoscuti – se regasesc pe insula Terra Nova (Newfoundland), in prezent parte a provinciei canadiene Newfoundland-Labrador. Precursorii acestei cunoscute rase de caini au fost cainii de apa din rasa Saint John (denumiti dupa o zona a insulei Terra Nova), animale care au stat, de asemenea, la baza aparitiei si dezvoltarii rasei Terra Nova. Acesti caini puternici, de munca, au fost adusi pe pamant nord-american de catre primii colonisti ajunsi aici, undeva in jurul anului 1600. Istoricul rasei Saint John caini de apa nu este clar documentat, cel mai probabil animalele au reprezentat rezultatul incrucisarilor aleatoare intre diferite rase de caini de lucru englezesti, irlandeze si portugheze. Exemplarele mai mari de Saint John au fost incrucisate cu caini Mastiff (rasa de caini Molossoizi), adusi de pescarii protughezi (cel mai probabil) si astfel s-a ajuns la selectionarea exemplarelor de caini rasa Terra Nova. Animalele de talie mai mica, cu parul scurt (denumit ocazional si Terra Nova Lesser) reprezinta, in opinia expertilor, stramosii rasei Labrador de astazi. Petele albe de pe piept, picioare, barbie si bot specifice cainilor Saint John se regasesc si azi ca marcaje la multe exemplare de Labrador. Zona Saint John de pe insula Newfoundland (Terra Nova) a fost colonizata in principal de catre irlandezi si englezi in debutul secolului al XVII-lea.

Acestia, in mare parte pescari proveniti de pe coastele arhipelagului britanic, foloseau cainii pentru a trimite paramele (franghii marinaresti) de la o barca la alta, in vederea remorcarii sau ancorarii, pentru recuperarea balizelor si tractarea plaselor de pescuit. Loialitatea dovedita de acesti caini, caracterul lor sociabil, firea rabdatoare si marea apetenta pentru munca le-a asigurat de timpuriu „un loc de munca” in barcile pescaresti. Un numar de exemplare au fost aduse in Anglia in anii 1800, in zona Poole, gratie faimei pe care si-o castigasera in calitate de animale utilitare, rezistente la efort. Rasa de caini Labrador are initiatori de „sange albastru”. Personajele care s-au preocupat de selectia si dezvoltarea rasei au fost, in ordine, Primul si Al Doilea Conte de Malmesbury, apoi Al Cincilea si Al Saselea Duce de Buccleuch si, in final, Lordul George William Montague-Douglas-Scott, toti nobili englezi care au fost impresionati de potentialul cainilor de apa de pe Terra Nova. Ei s-au dedicat consolidarii rasei punand bazele unor centre de selectie si, ulterior, unor canise dedicate cainilor Labrador Retriever. Acesti caini au castigat extrem de repede o inalta cota de popularitate in randul clasei nobiliare mijlocii din Regatul Unit, fiind folositi deseori ca si caini de vanatoare pentru pasarile de apa, dar si pentru alte numeroase activitati, gratie abilitatilor lor extraordinare si a impresionantei lor adaptabilitati la specificul unor activitati complexe. Din anul 1991 rasa a fost oficial recunoscuta de catre AKC, iar popularitatea i-a crescut exponential, multe sondaje relevand ca Labrador Retriever reprezinta cea mai populara rasa de caini din tarile afiliate zonei Commonwealth. Initial de culoare neagra (cu marcajele albe usor diminuate mostenite de la cainii Saint John), blana acestor caini a relevat, pe parcursul procesului de selectie, alte doua nuante distincte, intrate ulterior in standard. Primul Labrador de culoare aurie oficial acceptat in cadrul rasei a fost Ben of Hyde (nascut in 1899), iar cainii cu blana de culoarea ciocolatei au fost acceptati oficial ca reprezentand standardul in anul 1930.

Durata de viaţă: 10-12 ani

Grupa: Sporting (Gundog)

Culoare: negru, galben (de la bej intens, trecand prin auriu si pana la roscat), ciocolatiu (de la nuanta cacao pana la maro-brun)

Varietati: American Standard/field-dog (mai supli, cu trunchiul mai lung si mai inalti pe picioare; blana mai scurta, mai bine lipita de corp) si English Standard/show-dog (mai solizi, cu corpul mai scurt si trunchiul mai gros, si cu blana pe corp si coada mai stufoase)

Talia: medie spre mare

Năpârlire: semnificativa, mai ales la schimbarea sezoanelor. Exemplarele cu blana brun-ciocolatie au blana cu firul de par mai scurt si tind sa naparleasca mai putin.

Înălţime: 55-62 cm

Greutatea: 27-41 kg

Labrador este un caine de talie medie spre mare, cu corpul mai mult lung decat inalt. Torsul musculos, armonios construit, cu linia spatelui dreapta si picioarele lungi ii permit o buna acoperire a terenului. Capul cu profil clasic este potrivit de mare, forma rotunda a craniului cu fruntea lata inspirand sinceritate si afectiune. Ochii sunt rotunzi, medii ca dimensiune, in diferite nuante de caprui. Urechile sunt prinse de craniu intr-o pozitie de plan secund, triunghiulare si purtate lasate pe langa tample. Coada puternica, potrivit de lunga, este groasa la baza si acoperita bine cu par, fiindu-i folositoare la inot. Labrador este un caine bine echipat pentru zonele cu clima mai aspra, blana fiind dispusa pe doua straturi. Stratul inferior este pufos, scurt si foarte des, iar al doilea este format din fire scurte-medii si mai aspre, bine lipite de corp. Acest caine are un luciu specific al blanii, vizibil mai ales la exemplarele de culoare neagra sau la cele brune, particularitate datorata unei secretii uleioase secretate prin piele, care ajuta ca blana in ansamblul ei sa fie aproape impermeabila.


La schimbarea anotimpurilor cainii Labrador schimba o mare parte a parului din blana, fiind necesar un periaj la 2-3 zile. In rest, periajul saptamanal este suficient dar puternic indicat, altfel veti observa parul prezent peste tot in jur, iar strangerea parului lor scurt va va solicita un mare efort. Agili si atletici, cainii din rasa Labrador se preteaza foarte bine in concursurile sportive canine si de multe ori va vor surprinde cu agilitatea si amploarea miscarilor lor. In ciuda corpului compact, musculos, sunt capabili sa dezvolte o viteza foarte buna in teren deschis, iar capacitatea de depasire a obstacolelor este, de asemenea, foarte buna. Acesti caini sunt vestiti pentru pofta de mancare si, ca urmare, predispozitia pentru obezitate ridica un semn de ingrijorare pentru orice proprietar responsabil.

Temperament si comportament specifice

Rasa Labrador este reprezentata de caini foarte echilibrati, prietenosi, afectuosi si adaptabili. In acelasi timp, aceste animale impresioneaza pentru abilitatile diverse si bine reliefate pe care le dovedesc, pretandu-se pentru o gama foarte larga de activitati utile omului sau din aria sportiva si de agrement. Sunt caini ideali pentru rolul de animal de companie. La modul general, cainii de rasa Labrador nu denota trasaturi excesive privind teritorialitatea, agresivitatea, susceptibilitatea sau activitatile distructive. Nu sunt animale hipersensibile sau dificil de tinut sub control. Labrador este o rasa care a excelat dintotdeauna in aportul diferitelor obiecte, cainii fiind in mod natural inzestrati pentru aceasta. Au un control excelent asupra prizei executate cu gura, fiind capabili sa transporte si sa aporteze obiecte delicate, fara a le deteriora. S-a dovedit in cadrul a numeroase concursuri de abilitati si inzestrare ca exemplarele din rasa Labrador pot transporta in gura un ou crud, fara a-i strapunge coaja. Dar, au si tendinta de a mesteca diverse obiecte – ba uneori chiar de ale ingurgita fara discernamant, pentru ca sunt foarte pofticiosi – si trebuie dezvatati repede si ferm de acest obicei. Caini de talie mare, dar bine temperati, sunt foarte cooperanti in dresaj si raspund foarte bine la socializare, acceptand usor alte animale in jurul lor si dovedindu-se foarte grijulii si iubitori in preajma copiilor. Au nevoie de exercitiu fizic intens si variat, pentru ca sunt capabili sa stocheze foarte multa energie in corpul lor musculos. Se simt foarte bine in apa si blana lor speciala ii fereste de raceli in activitatile acvatice derulate pe durata sezonului rece.



Fara a denota tendinte galagioase, semnaleaza strainii printr-un latrat sonor, viguros. De asemenea isi exprima starile de spirit (mai ales bucuria si nerabdarea) prin latrat, dar in serii scurte, fara a exagera. Sunt foarte prietenosi si permisivi cu toate persoanele cu care vin in contact, deci nu sunt recomandati in calitate de caini de paza. In cadrul acestei rase de caini femelele denota un spirit de independenta ceva mai pronuntat. Cainii Labrador se maturizeza foarte tarziu. In cazul unui catel, nu este recomandat sa fie luat din cuib inainte de varsta de 7-10 saptamani, iar despre o maturizare completa se poate vorbi in jurul varstei de 3 ani. Pana atunci un caine din rasa Labrador Retreiver va demonstra un comportament de multe ori imatur si va fi pus pe sotii. Aceste excese emotionale pot fi tinute sub control printr-un dresaj elaborat, ferm dar fara duritati si prin intocmirea unui program de activitate cat mai variat si mai antrenant, pentru ca are, asa cum subliniam anterior, foarte multe abilitati si resurse. Rasa Labrador este si astazi destul de des folosita in rolul de caine de vanatoare, dar are o mare faima in randul fortelor de ordine (politie, graniceri, serviciile de combatere a traficului de droguri si substante periculoase) sau de interventie in caz de calamitati (echipele de cautare si salvare). De asemenea, este foarte apreciat in calitate de caine-insotitor pentru persoanele cu dizabilitati. Nu in ultimul rand, popularitatea ii este asigurata si de prestatia foarte buna ca si animal de companie.

Ingrijire si sensibilitate la boli

Caini obisnuiti cu clima aspra si cu un ritm de lucru solicitant, Labradorii nu fac parte dintre acele rase de caini cu probleme medicale acute.

Asemenea majoritatii raselor mari, acesti caini sunt expusi riscului displaziei de cot si de sold,precum si a luxatiilor patelare. Unele exemplare denota probleme oculare, cum ar fi atrofia retinala progresiva, cataracta, distrofia de cornee sau displazia retinala. Aceste afectiuni apar cu o incidenta mai mare la cainii de varsta inaintata. Statisticile releva unele afectiuni autoimune si uneori instalarea surditatii, cel mai des semnalate ca boli ereditare. De aceea, atunci cand va hotarati sa achizionati un pui de Labrador, este bine sa va adresati unui crescator autorizat care este in masura sa va livreze si un istoric medical detaliat si complet despre linia de selectie.

Concluzia noastra: Putine rase de caini se apropie de charisma Labradorului. Firea sa permisiva, caracterul sociabil si cooperant, temperamentul jovial si modul excelent in care acest animal interactioneaza cu copiii de varste mici il fac extrem de atractiv pentru postura de animal de companie. In plus, acest caine foarte dotat demonstreaza calitati deosebite in diverse ramuri de activitate cum ar fi: sectorul de asistenta sociala, de securitate si protectie, domeniul militar etc. Labrador este, probabil, rasa de caini plasata cel mai aproape de standardul expresiei „cel mai bun prieten al omului”.

Nume traditionale pentru cainii din rasa Labrador Retriever:

Masculi: Baloo, Baracuda, Bunker, Buddy, Cappucino, Cristo, Duke, Elmer, Flinstone, Hustler, Jared, Kelvin, Mariachi, Pistol, Seinfeld, Zapata

Femele: Akira, Andorra, Andalusia, Aurora, Avanti, Barbara, Babushka, Bijou, Cabaret, Corazon, Dakota, Flora, Harmony, Mercedes, Minerva, Nikita, Pandora, Ruby, Sasha, Tiara, Uruma, Zaraza

Share